N-am crezut că mă voi îndrăgosti iar

foto-clujAm plâns ieri pentru sufletul meu care s-a rătăcit tot cerșind iubire, tot așteptând să primească de unde nu este. Apoi am încercat să-mi rătăcesc pașii, poate-poate îmi voi regăsi sufletul. Am luat la pas ”Marele Oraș”, așa cum e alintat Clujul în Mierla Neagră a lui Țuculescu, o carte foarte dragă mie. Oraș de care eram sigură că m-am săturat. Am mers pe Cetățuie, am urcat cărăruia înnoroiată cu tenișii mei roșii care abia așteptau iar să se plimbe. Și atunci am simțit că încep iar să mă îndrăgostesc de oraș. Am văzut oameni veseli, ducându-și hainele groase pe o mână, lăsând soarele să își treacă degetele aurii prin părul lor. Am văzut terasa acum aproape dărăpănată a Albinuței de unde se auzea ecou de râsete. Râsete pe care credeam că le-am uitat.

Am trecut pe lângă o băncuță unde doi îndrăgostiți își beau cafeaua fără nicio grijă. Nici prin gând nu le trecea că un viscol, luându-i prin surprindere ar putea să le răcească entuziasmul.

Am ajuns în sfârșit sus și l-am văzut. Marele Oraș a milioane de amintiri se pregătea pentru primăvară, iar toată dragostea pentru el mi-a revenit în obraji. Toate rândurile pe care i le-am dedicat m-au tras de mânecă și am început iar să văd cu ochii mei miopi, cei care filtrează imaginile, aromele, sunetele, sentimentele, le bagă în inimă, le macină bine și apoi le pompează prin vene, spre degete, să le aștern pe hârtie.

Am văzut un bărbat pe marginea apei, unduind ușor undița și aruncând-o în speranța că nu va merge acasă cu mâna goală, iar cârligul, în graba lui să atingă apa, a reflectat pentru o secundă o rază.

Și-atunci am zâmbit, căci iubirea tot de la oraș o primesc și cuvintele nu m-au părăsit, doar au hibernat.

Advertisements

2 thoughts on “N-am crezut că mă voi îndrăgosti iar

  1. “Toate rândurile pe care i le-am dedicat m-au tras de mânecă şi am început iar să văd cu ochii mei miopi, cei care filtrează imaginile, aromele, sunetele, sentimentele, le bagă în inimă, le amestecă bine şi apoi le pompează prin vene, spre degete, să le aştern pe hârtie. ”
    – de mult nu am mai citit ceva aşa profund. Mulțumesc pentru asta!

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s